marți, 29 martie 2011

Priviri





Cu ochii minţii m-avântam mereu
în aerul îngheţat parcă, spre geamul
camerei tale prea uzat de-atâtea şi-atâtea
priviri ce se succedau care mai de care
să te oglindească.



Ultimii stropi de-amor sfârtecat de vise
mult prea amare, în negura dimineţii târzii
se revărsau de astă dată precum frunzele
plopului de vis-a-vis.

Şi te priveam îndelung tresărind la fiecare
clipire de gene sau grimasă. Atât de concentrat
încât şi cea mai frumoasă ploaie de stele
mi s-ar fi părut mult prea banală.

În monotonia-i simplă vibram chemării universului
şi-ntreaga ta fiinţă mă fascina teribil.
A unsprezecea noapte fară lună, în a unsprezecea
lună din an, ai fost tu. Fantasma.

Şi-un alt infern, mai crunt, mai rău mi-arăta
cum în locul plăpândei făpturi
într-un aer de suferinţă imbecilă
aveam să fiu eu.

~ 1 comentarii: ~

Mihai Paun says:
at: 13 aprilie 2011 la 03:47 spunea...

Frumoasa scriere in care se simte lipsa, chiar regretul, imi place teribil, pana acum am citit doar trei dintre scrierile tale, dar sigur am sa mai revin si sper sa gasesc si scrieri noi, bafta!

~ Trimiteți un comentariu ~

+

Contact

Lista cu visători a Moşului

Bloguri, Bloggeri si Cititori

Recensamantul Bloggerilor
Powered By Blogger

Total urmăriri


Mikael. Un produs Blogger.
Campania anti-plagiere
sigla-agonia-ro-ROSU.jpg

Popular posts

Despre mine

Fotografia mea
Ploiesti, Prahova, Romania
Sunt un umil muritor, băutor de vorbe seci, arzător de sentimente colorate şi iubitor de femei mai mult sau mai puţin cuminţi ..

Persoane interesate

Search

About the Template