Ochii tăi ce-au devenit curând,
lacuri în pădurea unui tărâm de vis
care curgea prin mintea mea.
Aş fi găsit in ochii tăi contopirea
anotimpurilor de tranzit
şi m-as fi amăgit întins
în căusul palmei tale
dezmierdându-mi sentimentele anarhiste.
Dar iubirea nu-i o sticlă de coca-cola,
sau un film Disney, în care nimeni nu moare
caci am rămas bătut de soartă şi de bolovanii
azvrâliţi din străfundurile haosului
şi nici în faţa punţii
de-aş fi fost, nimic nu mi-ar fi spus
vreo şoaptă.
Iubirea-i hoaţă pe-ăst pamânt,
un monstru de stereotipie
parfumat şi ambalat intr-o magie
sau poate că iubirea-i modul în care
ma bâlbâiam când ţi-am sărutat sprâncenele.
~ 0 comentarii: ~
~ Trimiteți un comentariu ~